AICI SFĂTUIRĂ FECIORII LUI ISRAIL SĂ CEARĂ DE LA DUMNEZEU ÎMPĂRAT

The People's Request for a King

The Israelites ask Samuel for a king, mirroring other nations, and God instructs Samuel to grant their request, though it signifies their rejection of His rule.

Then all the Israelites gathered and came to Samuel, their father, and said, "Look, you've grown old, and your sons don't walk in your ways. So now appoint a king over us to judge us, as the other nations have."¹² And this proposal looked treacherous and hateful to Samuel the prophet, because they had said, "Give us a king to judge us."³ And Samuel prayed to God, and Samuel heard God say, "Listen to the voice of the people who cry out to you, for it is not you they are rejecting, but me—so that I should not be king, neither over them nor over the other creatures I have made."⁴ So listen to them, and appoint a king over them."

God's Response and Warning

God acknowledges the people's request for a king but warns Samuel about the consequences of their choice, highlighting God's listening ear to the oppressed and His judgment on corrupt leaders.

You've heard what the Lord said to Samuel, the prophet and judge: "Listen to them, and give them a king." For God listened to the weeping and the wailing and the prayers of the poor, which they poured out to him because of the injustices and hardships they were suffering — even though it didn't please him that they asked for a king to rule over them.⁵ Still, the Lord heard every one of their prayers. But the judges who were unjust and took bribes, who turned justice upside down — God condemned them to the very end, and their power was stripped from them, and the honor of the judgment seat along with it.⁶

The Anointing of Saul

God directs Samuel to anoint Saul, a man from Benjamin, as the first king of Israel, foreseeing his role in saving the people and revealing His compassion for their suffering.

See how God said to Samuel: “Listen to their voice and set a king over them.” And there was Saul, the son of Kish, out looking for his father's donkeys, because he'd lost them. But God had told Samuel about Saul's arrival the day before, saying: “Tomorrow, at this same hour, I'll send you a man from Benjamin's family, and you are to anoint him as king over my people Israel; for he will save my people from the pagans.⁷ For I have seen the hardships of my people, and their cries have reached me.” And then Samuel saw Saul, and God spoke to him again: “Samuel, this is the man I told you about. He will be the first to reign over Israel.”⁸ And Saul came up to Samuel in the middle of the city and said to him: “Tell me, where is the seer's house?”⁹ And Samuel said to him: “I'm the one you're looking for.

The King's Commission and Divine Mandate

Samuel hosts Saul, reassures him about his lost donkeys, and formally anoints him as king, commissioning him to lead and deliver Israel from its enemies.

But come with me into the dining chamber, so the two of us can eat together today; and in the morning I'll send you on your way, and I'll tell you everything that's on your mind.¹⁰ "And I'll also tell you about the donkeys that were lost; don't give them another thought — they've been found." Then Samuel took a horn filled with oil, poured it over Saul's head, and kissed him. And Samuel said to Saul: "God has sent me to anoint you and make you king over the Israelites. So now, listen to the voice of the Lord: God has anointed you to be king over his people Israel, and you will stand at the head of the Lord's people and deliver them from the hands of their enemies."¹¹

Saul's Disobedience and Its Consequences

Saul's subsequent disobedience, including failing to keep God's commandments and committing sacrilegious acts, leads to God's displeasure and the pronouncement that his kingdom will not endure.

Then, after all this, the pagans rose up against King Saul again, and Saul didn't pray to God, and he didn't keep himself from sexual sin either.¹² And he offered a burnt sacrifice. And Samuel said to Saul: "This does you no good at all, because you haven't kept the commandments of the Lord your God, the ones he gave you. If you had kept them, God would have made your kingdom secure, and your rule over Israel would have stood forever.¹³ But now it won't stand. Instead, God will look for another king, one who pleases him, and he'll set that man over his people as their ruler. Because you haven't kept what God commanded you." Then, after this, Saul went on to pile up many more sins against God: he broke God's commandments and didn't keep the Lord's law. God commanded him to put Agag, the king of Amalek, to death, but he refused and left him alive — a man who was God's enemy; and he offered God a sacrifice from the pagans' livestock. He also killed Ahimelech, God's priest, and with him eighty-five men, and others besides — everyone who wore the ephod — and their wives and their sons: he cut them all down with the sword, and destroyed their livestock as well.¹⁴¹⁵

The Seeds of Envy: Saul and David

Saul's actions are attributed to diabolical temptation, fueled by envy towards David.

He did all of this at the devil's prompting, because of David, God's servant.

The Rise of Envy and Divine Withdrawal

The chapter concludes by detailing how Saul's envy, sparked by the people's praise of David, leads him to harbor malice, seek forbidden counsel, and ultimately alienate himself from God.

But how and over what wrong did envy rise up against David? This too, my son, is something you ought to know. After he came home in victory — once they had beaten the pagans and David had killed Goliath the giant — the young women came out from every town and city to meet King Saul, and they played the tambourine and other drums, and they sang and danced, saying: “Saul has struck down his thousands, but David his tens of thousands.”¹⁶¹⁷ At that Saul grew angry and took it hard, and those words looked malicious in his eyes. And Saul said to David: “They sang of you in tens of thousands, and of me only in thousands.” So from that day on, Saul kept needling David with spiteful words. He did other lawless things as well: he summoned sorcerers and spell-casters to himself to interpret his dreams, and then whatever they told him, he believed. And because of his defiled deeds God was angered, and he tore himself away from God, and God in turn withdrew from him.¹⁸

Read the original Romanian

Deacii să adunară toți israiliténii și mérseră la Samoil, tatăl lor, și ziseră: „Iată, tu ai îmbătrânit și feciorii tăi nu umblă pre calea ta, deci acum tu ne pune împărat să ne judece, ca și pre alte limbi”. Și să arătă hiclean și urât acest sfat înaintea lui Samoil prorocul, căci ziseră: „Dă-ne împărat să ne judece”. Și să rugă Samoil lui Dumnezeu, iar Samoil auzi pre Dumnezeu zicând: „Ascultă glasul oamenilor, carii strigă cătră tine, că nu urgisescu pre tine, ci pre mine, ca să nu fiu eu împărat, nici lor, nici altor făpturi ce am făcut. Decii tu-i ascultă și le pune lor împărat”.

Auziși că zise Domnul cătră prorocul și judecătoriul Samoil, grăind: „Ascultă-i și le pune lor împărat”. Că ascultă Dumnezeu plângerile și vaetele și rugăciunile săracilor, care făcea cătră dânsul, pentru nedreptățile și nevoile ce pățiia, măcar de nu și plăcu lui Dumnezeu, căci cerșură împărat să-i împărățească. Iar rugăciunile lor tot le ascultă Domnul. Iar pre judecătorii cei nedrepți și mitarnici, carii întoarseră dreptatea, îi urgisi Dumnezeu până în sfârșit, și biruința lor să luo de la dânșii și cinstea judecății.

Iată că zise Dumnezeu lui Samoil: „Ascultă glasul lor și le pune împărat”. Și iată era Saul, feciorul lui Chis, de căuta măgarii tătâne-său, că-i pierduse. Iar Dumnezeu spuse lui Samoil de venirea lui Saul mai nainte cu o zi, zicând: „Mâine, la această vréme, voiu trimite la tine pre un bărbat din sămânța lui Veniamin, ci pre acela să-l ungi să fie împărat oamenilor miei israiliténilor; că va mântui oamenii miei din păgâni. Căci căutaiu spre greutățile oamenilor miei și să suiră vaetele lor cătră mine”. Și iată văzu Samoil pre Saul și iar îi zise Dumnezeu: „Samoile, iată acesta iaste omul care ți-am zis eu. Acesta va încépe întâi a împărăți întru israiliténi”. Și mérse Saul la Samoil în mijlocul cetății și-i zise: „Spune-mi unde iaste casa aceluia ce véde?” Iar Samoil zise lui: „Eu însumi sântu acela ce cauți tu.

Ci pasă cu mine în cămară, să prânzim astăzi amândoi, iar diminéață eu te voi lăsa și toate cugetele tale îți voiu spune. Și-ți voiu spune și măgarii ce i-au pierdut; și nu mai gândi de dânșii, că s-au aflat”. Și luo Samoil un cornu, în care era untdelemnu, și-l turnă pre capul lui Saul, și-l sărută. Și zise Samuil cătră Saul: „Dumnezeu m-au trimis să te ungu și să fii împărat israiliténilor, deci acum ascultă glasul Domnului: Dumnezeu te-au unsu să fii împărat oamenilor săi israiliténilor, și tu vei fi mai mare în oamenii Domnului și-i vei mântui din mâinile vrăjmașilor lor”.

Deacii după acéstea, iar să sculară păgânii asupra lui Saul împărat, și Saul nu să rugă lui Dumnezeu, nici să opri de curvie. Și făcu jertvă de arsuri. Și zise Samoil cătră Saul: „În zadar iaste ție aceasta, că n-ai păzit poruncile Domnului Dumnezeului tău, care ți le-au dat ție. Iar de le-ai fi păzit, ți-ar fi întărit Dumnezeu împărăția ta și ar fi stătut până în veac biruința ta preste Israil. Dar acum nu va sta, ci va căuta Dumnezeu alt împăratu, care-i va plăcea, și pre acela-l va pune mai mare preste oamenii săi. Că tu n-ai păzit cele ce ți-au poruncit Dumnezeu”. Apoi, după acéstea, începu și adaose Saul alte păcate multe cătră Dumnezeu și călca poruncile lui Dumnezeu și légea Domnului nu o păzea. Pre Agav craiul de la Amalic, îi porunci Dumnezeu să-l omoară, iar el nu vru, și-l lăsă viu, carele era pizmaș lui Dumnezeu; și făcu jertvă lui Dumnezeu den dobitoace păgânești și ucise și pre Aviméleh, preotul lui Dumnezeu, și cu dânsul 85 de bărbați și pre alții, pre toți carii purta efudul, și pre muerile lor, și pre feciorii lor, tot cu sabiia îi tăe, încă și dobitoacele lor pierdu.

Acéstea toate le făcu din îndemnarea diavolului, pentru David robul lui Dumnezeu.

Dar acum și în ce chip și pentru ce rău să rădică pizmă asupra lui David? Cade-se, fătul mieu, să știi și aceasta. După ce să întoarse cu biruință, deaca biruiră păgânii și ucise David pre Goliath ghigantul, ieșiră ginghirése du pren toate cetățile și orașăle întru întâmpinarea lui Saul împăratu și zicea în tambură și într-alte timpane, și cânta jucându și zicea: „Birui Saul cu miile, iar David cu întunérecele”. Decii Saul să mânie și-i păru rău, și fură ficléne acele cuvinte înaintea ochilor săi. Și zise Saul lui David: „Pre tine te cântară cu întunérece, iar pre mine cu mii”. Deci dentr-acea zi tot îmboldiia Saul cu cuvinte de pizmă asupra lui David. Așijderea și alte fărdelegi făcea, că chema la dânsul vrăjitori și fărmecători, de-și spunea visele, și apoi cum zicea ei, el într-acélea credea. Și pentru lucrurile sale céle spurcate, să mâniia Dumnezeu, și să dăzlupi de Dumnezeu și Dumnezeu încă să depărtă de la dânsul.

Notes

1 ↩"tatăl lor" — literally "their father." Samuel is not their biological father; the phrase carries the sense of a revered elder and judge over the people, and is kept as written.
2 ↩"limbi" — literally "tongues," the old Romanian idiom for peoples or nations; rendered "nations."
3 ↩"hiclean" in this period means treacherous or faithless rather than merely cunning; "sfat" here is the counsel or plan the people put forward, rendered "proposal."
4 ↩"urgisescu" carries the force of casting off in anger; the point is not injured feeling but a refusal of God's own kingship, which the passage makes explicit.
5 ↩"măcar de nu și plăcu lui Dumnezeu" is concessive: God heard the poor even though their specific request for a king displeased him. The concession is attached to the request, not to God's hearing.
6 ↩"mitarnici" (from mită, "bribe") means bribe-taking; "biruința" here is their ascendancy or authority to prevail, not a single military victory.
7 ↩The Romanian "ci" here is not the strong adversative "but"; in this text it functions as a continuative "and so / and him", introducing the command that follows from the announcement.
8 ↩"va încépe întâi a împărăți" is literally "will first begin to reign"; the doubled "begin/first" is idiomatic in the Romanian and is carried by "the first to reign" in English.
9 ↩"casa aceluia ce véde" is literally "the house of the one who sees" — the older Hebrew title for a prophet, ro'eh, rendered "seer". The irony is that Saul asks the seer himself.
10 ↩"cămară" is the storeroom or private chamber; here it stands for the dining hall where Samuel seats Saul at the head of the guests (1 Sam. 9:22). "Toate cugetele tale" is literally "all your thoughts" — Samuel promises to disclose what Saul has been turning over inwardly.
11 ↩"Vei mântui" carries both senses of rescue and salvation; here the immediate sense is deliverance from foreign oppressors, so "deliver" is used rather than "save," though the salvific overtone is deliberate in the source.
12 ↩"curvie" is the old Romanian term for fornication/whoredom; rendered "sexual sin" to keep the moral force without archaic diction.
13 ↩"biruința ta preste Israil" literally "your victory over Israel"; in context it means Saul's established dominion, so "your rule over Israel".
14 ↩The source spells the names "Agav", "Amalic", and "Aviméleh"; these are Agag, Amalek, and Ahimelech (1 Samuel 15 and 22), rendered by their standard English forms.
15 ↩"pizmaș lui Dumnezeu" — literally "a spiteful adversary of God"; the clause explains why sparing Agag was disobedience, not mercy.
16 ↩„ginghirése” is obscure; the context (women coming out with timbrels to meet the returning king) supports 'young women/maidens'. Rendered accordingly.
17 ↩„întunérece” literally 'darknesses', used in older Romanian for the numeral ten thousand; hence 'tens of thousands'.
18 ↩„să dăzlupi” (to tear/split off) is rare; rendered as Saul breaking away from God, the sense the following clause requires.

Teachings of Neagoe Basarab to His Son Theodosios companion

Rule yourself daily, not just on retreat

Chosen Portion turns the mirror into a daily practice — a short reading and examining question each morning before you lead anyone.

Chosen Portion makes the mirror daily: the ruler-formation questions this collection preserves become a two-minute morning examination in the app.

A daily formation reading drawn from centuries of counsel to those in authority
One pointed examination question a day — two minutes, before the meetings start
Track your practice over weeks and watch the examined life become a habit

Chosen Portion — Daily Prayer (free iOS app) →