SR
← Teachings of Neagoe Basarab to His Son Theodosios/Book 1 · Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie
Chapter 10NeagoeInvataturi.1.10

ȘI DEACA VĂZURĂ TOȚI ISRAILITŒNII CĂ NU FOLOSIRĂ NIMIC LA ROVOAM, EI SĂ RĂSIPIRĂ ȘI ZISERĂ: „NU NE IASTE NOAO A LĂCUI ÎN NEAMUL LUI IESEI”

The People's Choice and David's Line

After Rehoboam's harsh response, ten tribes rejected the house of David and made Jeroboam king.

But when all ten tribes heard Jeroboam had returned from Egypt, they sent for him, summoned him to the assembly, and appointed him king over all the Israelites.1 So they no longer followed the house of David; only the two tribes remained loyal to it, those from the lineage of Judah and the lineage of Benjamin.2

Rehoboam's Foolish Counsel

Rehoboam ignored the wise counsel of elders and followed the foolish advice of young men, leading to harsh pronouncements against his people.

For it says that the people went to King Rehoboam, Solomon's son, and said: "Lighten for us the yoke of our labor, because we're terribly burdened — and then we'll work." And he said to them: "Wait until the day after tomorrow, and I'll give you my answer." So Rehoboam took counsel with the honored men and the elders, and they advised him well, telling the king to ease his people's labor. But he, being a man who forgot what was good and had no judgment, didn't call to mind what's said: "Ask your father and he'll give you good counsel; ask the elders, and they'll tell you."3 Even though he did speak with them and question them, he paid no attention to their counsel and wouldn't listen to it. And so, because he didn't listen to it, he suffered bitterly and hard, since he threw away the counsel of the old and wise and took instead the counsel of young boys as senseless as he was. For when the king asked those young men for counsel, they said: "Tell your people this: 'My youth is thicker than my father's waist; my father punished you with beatings, but I mean to punish you with ruin and exile.'"45 So when the third day came, they returned just as the king had said, and the king answered them the way those boys and young men had advised him — men who hadn't yet come into their full age and maturity, or into a fully formed mind. King Rehoboam said: "My father punished you with the whip, but I mean to punish you with ruin and exile."

God's Hand in the Division

Rehoboam's refusal to listen to his people was orchestrated by God to fulfill prophecy.

And the king refused to listen to his people, because God had turned his mercy away from him, so that he might fulfill the word he had spoken to Ahijah the prophet.6

The Value of Wise Counsel

The text emphasizes the importance of heeding the counsel of elders and wise men, contrasting it with the ruin that comes from following youthful folly.

So, my son, anyone who takes advice from the young and from children will never find joy; but whoever listens to wise old men will never regret it.7 For it is written: "Ask your father and he will give you good counsel; speak to your elders and they will give you good instruction." And it says again: "A man without counsel is his own enemy."8 That's exactly what Rehoboam did: he wouldn't listen to the counsel of the old men, and so he went wrong and became his own enemy and his own ruin. Ask your father and he'll tell you, and ask your elders — the wise ones, who fear God and give good counsel — and they'll teach you everything that's fitting and right to do for God's will and for the good of your body and your soul. And if you listen to the elders' counsel, your foot won't strike against the stone of stumbling and offense, and what happened to Adam won't happen to you — or to the many others since his time who were disobedient. So then, my son, honor old age and gray hair, and don't be ashamed of their counsel or their teaching, and don't cast off your mother's teaching either, as Solomon says.9 Honor your boyars and your good counselors highly, and raise them up; and as for the other boyars who rank lower and further down, and the captains, gladden them with all joy; and every fighting man who works hard to please God with faith and justice — reward him, and promote him and make him a boyar without delay, so that they'll serve your reign with good faith and with the fear of God, as upright and true Christians.10

Living Out God's Commands

The chapter concludes with exhortations to listen to counselors, love all people, show mercy, and honor parents, all rooted in God's commands.

When you sit in judgment, listen to your good counselors and to true, trustworthy testimony. Love all the young men as if they were your own, and teach them with your words and win them with kindness!11 In the same way, love the old and the young, the great and the small, for the love of Christ. As for the older women, treat every one of them as a mother, in place of your own mother; and treat all the girls and young women and the young, poor widows as sisters, for the sake of Jesus Christ our God — and give them mercy from your own hands, so they can feed themselves and clothe the bareness of their poor bodies.12 And with people who are wicked and at fault, spare them and be merciful toward them, so that God will spare you too and have mercy on you. For it is written in the Holy Gospel: "Be merciful, just as your heavenly Father is merciful." And beyond all these things, above everything else, it says: "Honor your father and your mother, so that you may live long on the good earth."13

Read the original Romanian

Iară deaca auzură céle 10 semenții ale lui toate, că s-au întorsu Ierovoam din Eghipet, ei trimiseră la dânsul și-l chemară la săbor și-l rădicară împărat israiliténilor. Decii nu mai fură ascultători casei lui David, ci numai ce asculta céle 2 steaguri, ce era din neamul Iudei și dintr-al lui Veniamin.

Pentru că zicea că au mersu oamenii la Rovoam împărat, feciorul lui Solomon, și au zis: „Mai ușurează-ne jugul lucrului nostru, că foarte suntem împresurați și vom lucra”. Iar el le zise: „Așteptați până poimâine și vă voiu da răspunsul”. Deci făcu Rovoam sfat cu oamenii cei de cinste și bătrâni, și-l sfătuiră bine și ziseră împăratului să mai ușuréze oamenii săi de lucru, iar el, ca un om ce uita binele și era făr’ de chibzuială, nu-și aduse aminte că iaste zis: „Întreabă pre tată-tău și-ți va da sfat bun, și pre cei bătrâni, că-ți vor spune”. Și el, măcar de le și spuse și-i întrebă, iar sfatul lor nu-l băgă în seamă, nici îl ascultă. Pentru acéia, deaca nu-l ascultă, rău și amar pătimi, că lepădă de la sine sfatul celor bătrâni și înțelepți și ascultă sfatul copiilor celor tineri și făr’ de minte ca și sine. Că ziseră acei tineri, când îi întrebă împăratul de sfat: „Așa să zici oamenilor tăi: „Mai groase suntu tineréțele méle decât mijlocul tătâne-mieu, și tatămieu v-au căznit cu bătăi, iar eu voi să vă căznescu cu răsipirea și cu izgonirea”.” Deci când fu a treia zi, ei veniră iarăși după cum fu cuvântul împăratului, iar împăratul le răspunse cum îl sfătuise acei copii și oameni tineri, carii încă nu ajunsése ca să fie în toată vârsta și firea, nici în mintea cea desăvârșită. Și zise Rovoam împărat: „Tată-mieu v-au căznit cu bătaia, iar eu voi să vă căznescu cu răsipirea și cu izgonirea”.

Și nu vru împăratul să-și asculte oamenii, că-și întorsese Dumnezeu mila de cătră dânsul, ca să-și tocmească graiul care grăise cătră Ahia prorocul.

Pentru acéia, faptul mieu, tot cela ce va asculta de sfatul tinerilor și al copiilor, acela niciodată nu să va bucura; iar cela ce va asculta de sfatul bătrânilor celor înțelepți, acela nu să va căi. Că iată iaste zis: „Întrebă pre tată-tău și-ți va da sfat bun și spune bătrânilor tăi și-ți vor da învățătură bună“. Și iar mai zice: „Bărbatul făr’ de sfat, el singur își iaste învrăjbitoriu”. Cum și Rovoam făcu, că nu ascultă sfatul celor bătrâni, pentru acéia greși și-și fu el însuși învrăjbitor și stricătoriu. Întreabă pre tatătău și-ți va spune, și pre bătrânii tăi cei înțelepți și temători de Dumnezeu și cu sfat bun, și te vor învăța toate câte să cad și să cuvine a le face spre voia lui Dumnezeu și spre folosul trupului și al sufletului tău. Și de vei asculta de sfatul bătrânilor, nu să va poticni piciorul tău de piatra poticnirii și a smintelei, nici ți să va întâmpla ca lui Adam și ca altora a mulți de la el încoace, carii au fostu neascultători. Dreptu acéia, fătul mieu, să cinstești bătrânéțele și căruntéțele și de sfatul lor și de învățătura lor să nu te sfiești, nici învățătura mâne-ta să nu o lépezi, cum zice Solomon. Boiarii tăi și sfétnicii tăi cei buni foarte să-i cinstești și să-i mărești, și pre alți boiari, carii vor fi mai mici și mai de jos, și căpitanii, cu toată bucuriia să-i veselești, și pre toți voinicii carei să vor nevoi să îngăduiască lui Dumnezeu cu credință și cu dreptate, tu-i dăruiaște și numaidecât îi rădică și-i boerește, ca să-ți slujească domniei tale cu credință bună și cu frica lui Dumnezeu, ca niște creștini drepți și adevărați.

Și să asculți la judecată de sfétnicii cei buni și de mărturiile céle adevărate și credincioase. Și să iubești pre toți tinerii ca pre ai tăi, și cu cuvântul să-i înveți și să-i îndulcești! Așijderea să iubești pre cei bătrâni și pre cei tineri, pre cei mari și pre cei mici, pentru dragostea lui Hristos. Iar pre fămăele céle bătrâne, pre toate să le aibi ca pre niște mumânii, în locul mă-tei, și toate fetele și copilele și văduvele céle tinere și sărace să le aibi ca pre niște surori, pentru Iisus Hristos Dumnezeu, și să le dai milă din mâinile tale, să să hrănească și să-și îmbrace goliciunea trupurilor sărăciei lor. Și pre oamenii cei răi și greșiți cruțează-i și fii îndurătoriu spre dânșii, ca și pre tine să te cruțeze Dumnezeu și să-i fie milă de tine. Că scrie și la Sfânta Evanghelie, de zice: „Fiți milostivi, cum și tatăl vostru cel cerescu iaste milostiv”. Iar preste acéstea, preste toate zice: „Cinstéște pre tată-tău și pre mumă-ta, ca să trăiești mult pre pământu bunu”.

Notes

  1. 1 ↩"Săbor" here means a general assembly or council of the people rather than a church synod; the sense is the gathering at which Jeroboam was acclaimed king.
  2. 2 ↩"Steaguri" (literally "banners") is used here for tribal contingents; rendered "tribes" to match "semenții" in the previous sentence and the underlying 1 Kings account.
  3. 3 ↩Literally "like a man who forgot the good" — the sense is a man careless of the good counsel and good treatment already shown him, not simple forgetfulness.
  4. 4 ↩Literally "my youth is thicker than my father's waist." The scriptural form of the boast is "my little finger is thicker than my father's loins" (1 Kings 12:10); the Romanian text keeps the shape of the taunt with "youth" in place of the finger, so the rendering follows the source rather than the biblical wording.
  5. 5 ↩Where 1 Kings has scourges/scorpions, this text substitutes "scattering and driving out" — ruin and exile. Kept as the source has it.
  6. 6 ↩"să-și tocmească graiul" literally means "to make good / set right his own word"; rendered "fulfill the word" — the subject is God, bringing to pass what he had announced through Ahijah. The Romanian "cătră Ahia prorocul" reads "to Ahijah the prophet"; the underlying biblical formula (1 Kings 12:15) has the word spoken *by* Ahijah to Jeroboam.
  7. 7 ↩The witness reads "faptul mieu"; this is almost certainly "fătul mieu" ("my son/child"), the address used throughout the work and again at s7. Translated as the corrected reading.
  8. 8 ↩"învrăjbitoriu" is literally one who stirs up enmity; "his own enemy" keeps the sense that such a man makes war on himself.
  9. 9 ↩"să nu te sfiești" can mean either "don't be shy about asking for" or "don't be ashamed of"; the parallel with "don't cast off" favors the sense of refusing to be embarrassed by an elder's instruction.
  10. 10 ↩"boiari" and "voinici" are kept as the Wallachian court realities they name — noble councillors and armed retainers/fighting men — rather than flattened into generic "nobles" and "soldiers."
  11. 11 ↩Romanian "să-i îndulcești" is literally "sweeten them"; here it means to speak gently and win them over, not to indulge them.
  12. 12 ↩"milă" here carries both senses at once: mercy and the alms that mercy gives. Rendered "mercy from your own hands" to keep both.
  13. 13 ↩"pre pământu bunu" — "on the good earth" — reflects the promise attached to the commandment (the good land); the exact scriptural wording awaits resolution against the reference text.

Teachings of Neagoe Basarab to His Son Theodosios companion

Rule yourself daily, not just on retreat

Chosen Portion turns the mirror into a daily practice — a short reading and examining question each morning before you lead anyone.

Chosen Portion makes the mirror daily: the ruler-formation questions this collection preserves become a two-minute morning examination in the app.

  • A daily formation reading drawn from centuries of counsel to those in authority
  • One pointed examination question a day — two minutes, before the meetings start
  • Track your practice over weeks and watch the examined life become a habit
Chosen Portion — Daily Prayer (free iOS app) →